Da-te jos din corcodus

Inspirata de o replica a prietenei mele Adriana Armanu  (o gasesti aici daca vrei sa vezi cine e si ce face http://soulretreat.ro) m-am uitat un pic la corcodusul in care stau.

Stau si dau in bobi cautand reteta magica sau calea ascunsa catre sfantul Graal al succesului, al realizarii personale, al nenorocitei aleia de independenta financiara.

„Cand suntem liberi” – intreaba ea. Si eu zic ca mereu, sau niciodata cu adevarat.

De ce? Pentru ca stai si tu in corcodusul tau s

i dai in bobi. Carti, articole, sfaturi, ateliere, discutii, dezbateri… ore, zile, luni si chiar ani investite in a gasi raspunsul la „cum”.

Ce-ar fi daca ti-as spune ca totul functioneaza? Sau,  de fapt, nimic nu functioneaza?

Si mie mi s-au spulberat iluziile cand mi-am dat seama ca nu nimic nu vine de la sine daca

ti-ai setat obiectivul si intentia.

Si, mai mult decat atat, calea altcuiva nu este neaparat calea mea.

Bobul de fasole ramane doar bob daca nu faci ceva cu el.

As ramane „Jack cel far de vrej” daca nu as face nimic cu boabele alea. A crezut in ele? Nu! S-a dus sa si le puna intr-o punguta sa si le atarne de gat si sa le conserve magia? Nici macar. Le-a aruncat pur si simplu. Si uite cum, facand cea mai tampita si improbabila actiune… s-a trezit stapan pe mai mult de-o vaca slabanoaga si stearpa. S-a suit, s-a luptat, s-a zbatut, s-a speriat, naiba mai stie ce-a facut pe acolo, ca e mult de cand am citit povestea).

Dar era liber? Pai cam nu. Sau cam da. Era liber sa-si pastreze vaca? Da, dar asta inseamna ca era liber si sa moara de foame. Era liber sa taie prostiile alea de vrejuri de i-au rasarit in curte? Da, si Nu, pentru ca era constrans de curiozitatea fiintei umane sa-si bage nasul sa vada ce e acolo.

Esti liber sa iti traiesti viata asa cum vrei? Da, daca vrei in Romania. Ca in America iti trebuie viza. Si bani. Si sa stii limba engleza sau sa ai o comunitate pe limba ta in care sa existi.

Esti liber sa faci tot ce vrei, dar esti constrans de insasi viata sa iei decizii, sa actionezi, sa supravietuiesti, sa mananci, sa bei apa, sa te odihnesti, sa inveti, sa ai pe cineva alaturi…

Libertati de ADN! Pfiu! De aici din corcodus, as zice ca nea ala de ne-a facut, Dumnezeu sau Big Bang, putea sa bage si niste manual de utilizare a vietii. Cred ca de aia ne mai da uneori cate un meteorit din ala mare, sa reseteze niste erori de fabricatie si sa instaleze update-uri.

Pana acum ceva vreme ma ofticam de atatia guru si specialisti de dezvoltare personala, rasariti peste noapte, gata oricand sa iti spuna cum sa-ti traiesti viata. Stii ce? Am studiat fenomenul, eu fiind una din purtatele de val transformat in profesie, si am ajuns la concluzia ca traim cele mai interesante si provocatoare vremuri din istoria omenirii si ca aparitia acestor oameni si a acestor profesii este la fel de fireasca precum aparitia profesiilor legate de inteligenta artificiala.

Toti cei care ne ocupam, intr-un fel sau altul, de mintea si sufletul uman, plantam samanta actiunii de a pune mana pe libertatea fiintei umane, exact asa cum inginerii si geneticienii se ocupa de acelasi lucru, pentru exteriorul nostru.

Nu poti sa traiesti intr-un spatiu din ce in ce mai sigur, cu actiuni de baza din ce in ce mai facilitate de tehnica,  fara sa ai mai mult timp liber pentru a te intoarce la esenta ta de om… la sensul pe care il ai pe acest pamant. La pasiunea care te tine treaz noaptea dincolo de task-urile de excel, de educatia pe care tre sa o dai copiilor, de prietenii cu care tre sa tii legatura sau mai stiu eu ce.

Tot ce te sustine pe dinafara te ajuta, de fapt, sa te intorci pe dinauntru.

Dar, pentru asta, tre sa te dai jos din corcodus. Sau nu! Esti liber oricum. Sau esti inchistat in tiparele dobandite si esti tot atat de liber ca gaina in curte.

Eu zic ca sunt o gaina in curte. Dorm in corcodus – acolo e zona de confort. Ma dau jos din cand in cand si incerc sa gasesc gaura in gard si sa trec dincolo de ea. Asta e menirea mea in viata. Sa fac curtea mai mare. Poate chiar sa ajung vultur. Dar tot o sa am nevoie de o „curte” si un „corcodus”.

Nu-s niciun un guru . Si nici vreo filozoafa. Sunt un om care vrea sa faca o diferenta. Care a stat prea mult in paralizia analizei. Caci diferenta o face trasul sintetic de concluzii si actiunea.

Sunt libera? Nu, sunt constransa sa fac lucrurile care ma tin treaza si care reprezinta pentru mine sensul de a fi. Sunt totusi libera sa fac cum vreau ca sa onorez aceasta constrangere.

Tu ce zici? Care sunt constrangerile si libertatile tale?