Ma simt blocata, nu vad incotro se indreapta drumul meu, desi am in minte destinatia. Nu mi-e clar nici ce cale rezoneaza cu mine, pentru ca imi doresc sa fac lucrurile in felul meu, fara sa reinventez roata.
Am hotarat sa folosesc ocazia vacantei ad-hoc si sa ies la o plimbare, punandu-mi in gand sa aflu raspunsul.
Este o metoda puternica de coaching (coaching urban sau in natura) prin care iti folosesti propriile resurse de creativitate si vezi si cum contribuie universul apropiat la implinirea dorintei tale.
Gand de deblocare…. cine sunt cei carora le foloseste coaching-ul cu mine? Am depasit aroganta sa cred ca pot sa fac orice cu oricine, asa ca raspunsul la intrebare e important.
Cum poate sa raspunda un oras? El nu poate, dar eu pot sa mi-I fac partas si sa aleg sa interpretez tot ce imi ofera.
Iac-asa… prima poza pe care am facut-o este aceasta, adica e timpul perfect sa aflu raspunsul.
Stiu unde vreau sa ajung? Da, stiu, undeva unde nu am mai fost, desi am trecut pe aici de vreo 2 ori.
Habar nu am cum arata destinatia finala. Am vazut-o doar in poze. Pot sa aleg pe ce drum sa ajung acolo? Da. Culmea, cel firesc e inchis pentru ca nu e dezapezit…asa ca scurtatura devine brusc o optiune la fel de buna.
Pai, hai la drum! Nici macar nu sunt singura rebela, calea este deja deschisa…
Odata ce am hotarat sa merg nu mai e cale de intors. Perspectiva destinatiei se largeste, se concretizeaza….
chiar daca aparent lucrurile sunt doar albe, negre si un pic gri, devine din ce in ce mai clar ca focusul si determinarea imi usureaza drumul. Simt cum raspunsul se clarifica, exact asa cum imaginea devine mai colorata.
Ma apropii din ce in ce de destinatie si detaliile fac diferenta, pot sa aleg sa ma joc cu perspectivele.
Pot chiar sa ma uit in urma de unde am venit si sa sesizez the big picture. Ca si cum as avea o luneta si un microscop la indemana.
Inca vreo cativa pasi si am ajuns! Ura!!!! Ma simt ca un finalist de maraton! Am si o medalie …de participare, desigur.
Am ce perspectiva vreau eu despre drumul pe care l-am parcurs. Si pot sa adaug si „floricele” ca sa fac totul mai fun
Care este raspunsul la intrebarea mea si cum a reiesit in mintea mea?
Simplu: oamenii care vin sa facem impreuna coaching sunt cei care cred ca a venit timpul sa faca o schimbare.
Isi stiu visele, dar au nevoie de o abordare provocatoare, complet altfel. Au nevoie sa stie drumul firesc, dar le place sa mearga si pe cai mai putin cunoscute.
Afla ca Drumul in sine poate fi un scop. Obiectivul final devine din ce in ce mai vizibil si tangibil, cu fiecare pas.
Poate au si un pic de suflet de leu…amana prinderea prazii pana cand sunt siguri ca efortul alergarii le aduce trofeul mult ravnit.
Sunt oameni care savureaza succesul la fel de mult cum au savurat perspectivele drumului.
Sunt cei care, odata ajunsi sa isi implineasca visul, impartasesc cu generozitate tot ce au descoperit, dorindu-si sa contribuie si sa fie mai multa lume langa ei.
Apoi nu se opresc, se uita in jur si descopera o alta posibila destinatie, o alta provocare.
Te regasesti in experienta aceasta?
Mentiune – orasul de unde sunt pozele s-a aflat absolut intamplator in acest moment in viata mea. In Bucuresti sunt spatii la fel de generoase.
Cand te hotarasti ca vrei coaching urban si crezi ca o plimbare te poate ajuta sa te deblochezi si sa alegi un drum spre visul tau, vino sa traiesti experienta alaturi de mine.
Cu drag,
Luiza