Ma tot intreb de ceva vreme ce e cu zona asta de confort… si de siguranta. De ce trebuie sa iesi din ea, ca apoi sa te chinui sa ti-o recreezi, sa vrei (sau sa trebuiasca) sa iesi iarasi de acolo doar pentru a te zbate cum sa intri inapoi…ca intr-un perpetuum mobile plin de frustrari.
Sa iesi din zona de confort nu inseamna numai lucruri rele si grele, ci si bune si nebune! Un buchet de flori de la iubit primite pe neasteptate, un telefon de la o prietena demult neauzita, un rasarit de soare sau un BMW care iti da voie in fata lui in trafic…toate acestea, pe mine una, ma scot din rutina, din reactiile previzibile, deci din zona de confort.
O data acceptata ideea ca singura constanta din Univers e schimbarea, ma aflu in fata unei false dileme -„eroarea logica a tertului exclus” – ori stai in zona de confort unde nu evoluezi, nu inveti, esti dominat de tipare invechite etc…ori esti in afara zonei de confort, pentru adrenalina, diversitate, invatare si cate si mai cate.
Adica solutia de a iti permeabiliza granita zonei de siguranta nu e fezabila?
In fond, daca schimbarea e singura certitudine, inseamna ca nu sunt niciodata cu adevarat intr-o zona de confort. Sau, de fapt, sunt tot timpul! 🙂
Adevaratul confort este flexibilitatea cu care iti largesti permanent teritoriul in care te desfasori, acuitatea de a-ti gasi repede drumuri de dus si puterea de reintoarcere.
Dezvoltare personala nu inseamna diplome la cursuri si carti citite pentru palmaresul de pe Facebook, ci a deveni zi de zi un om mai bun decat ai fost ieri. Un om tedezvoltat personal iubeste, este tolerant, intelege ca fiecare face in orice moment tot ce poate mai bine si adora faptul ca solutiei nu ii pasa de problema care a creat-o!
Tu? Ce relatii diplomatice ai cu zona ta de confort? Stai fara speranta la coada ambasadei sa iei viza sa pleci, sau ai un spatiu Schengen si circuli liber oriunde si oricand?